Cumpărătorul compulsiv sau, i-am mai putea spune, iubitorul de shopping este persoana care face cumpăraturi în exces chiar dacă nu este cazul să facă acest lucru. De cele mai multe ori nu își poate explica acest tip de comportament care îi afectează bugetul, relațiile cu cei apropiați, starea de spirit a sa și a familiei. Această meteahnă poate aduce deficite serioase în bugetul familiei declanșând tensiuni și discuții ce au ca punct fierbinte cheltuielile făcute pe obiecte care nu îi sunt de trebuință și care sfârșesc a fi depozitate sau, în cel mai bun caz, făcute cadou prietenilor și rudelor.
Impulsul de a face cumpărături este descris de persoana care trăiește acest tip de adicție ca un ansamblu de forțe interioare care au o puternică energie căreia nu îi poate rezista, iar atunci când este posedata de această forță interioară, intră ca în transă și nu mai ține seama de banii pe care-i are în buzunar, fără să se mai gândească dacă are sau nu nevoie de obiectele respective. Așa sunt cheltuite sume considerabile, care pot duce la dificultăți financiare – datorii pe la prieteni, împrumuturi bancare -, tensiuni și conflicte în relații, stări și sentimente ce îi afectează viața.
Cauzele pot fi generate de stres, anxietate, dificultăți emoționale ce țin de contactul și gestionarea vieții emoționale, depresie sau chiar psihoze, în cazurile grave. Cumpărătorul compulsiv nu are o reală nevoie sau dorință pentru achiziționarea obiectelor respective, iar cumpărăturile sale reprezintă simptomul unei angoase, al unui conflict intern sau al unui traumatism.
El poate simți în profunzimea sa o tensiune, o stare de rău sau o anxietate insuportabilă, de care nu poate scapă decât prin acest act compulsiv. Astfel, repetă neobosit acest comportament pentru a scăpa sau diminua tensiunea interioară, conștiința lui părând a fi golită de amintirea cumpărăturilor precedente, iar informația blocată.
Shoppingul compulsiv poate fi asemănat cu mâncatul emoțional, ambele fiind acțiuni care au scopul de a combate emoțiile mai puțin confortabile, care nu pot fi gestionate sau mentalizate de persoana neaflată într-un contact sănătos cu viața sa afectivă. Căutarea unei stări de bine prin diminuarea emoțiilor mai puțin confortabile sau fuga de emoții precum: frică, tristețe, furie, neputință, vinovăție etc., pot fi câteva exemple de trăiri ce declanșează acest comportament nesănătos.
În alte cazuri cumpăratul compulsiv poate constitui un ritual care ridică problema unei eventuale plăceri pe care o încearcă persoana prin practica acestui rit, conduită prin care se evită o angoasă. Sau situația în care apare suferința de singurătate și încercarea de a scăpa de ea prin intermediul obiectelor achiziționate. Pe lângă conduita morbidă a cumpărăturilor compulsive, se pot întâlni și alte tulburări asociate, depresie, stări schimbătoare legate de anxietate, alte boli psihice.
O altă situație este cea în care apare nevoie de valorizare izvorâtă dintr-o experiență de viață în care lipsa de considerație a fost suficient de puternică încât a lăsat această amprentă puternică. Intrat în magazin cumpărătorul se simte pierdut, fără nici un reper, cu nevoia acută de a se agață de cumpărături. De cele mai multe ori nu are nevoie de cumpărărturile făcute, și sfârșește prin a le oferi cadouri. La baza acestei atitudini se poate afla o experientă încărcată de tristețe și abandon ce s-a transformat în tendința extremă de a cheltui, astfel găsind modalitatea de a se consola.
Să cazi pradă cumpărăturilor compulsive poate fi văzut ca un balsam care calmeaza stresul singuratatea, nefericirea, lipsa de iubire. Pentru a umple golului interior, lipsa în realitate a acelui ceva care să satisfacă, consumul poate deveni un mod de a ieși din starea de nemulțumire.
Pentru ameliorarea sau chiar vindecarea acestui comportament este necesar ca persoana să conștientizeze cauzele care îi declanșează un astfel de comportament, să intre în contact cu sine, cu nevoile și emoțiile sale.
psihoterapeut Anca-Elena Vințeanu
Cabinet de Psihologie Anca-Elena Vințeanu 