Când vorbim de anxietate suntem tentați să ne gândim doar la aspectele negative. Anxietatea este trăită și simțită în mod diferit, ne influențează corpul, gândurile, emoțiile și relațiile noastre. Ea poate fi exprimată printr-o emoție, o stare fizică sau gânduri și credințe îngrijorătoare.
O doză sănătoasă de anxietate ne face să evităm pericolul, să luăm măsuri și să acționăm la capacitate maximă. Ea este necesară pentru sănătatea psihică, pentru succesul și supraviețuirea noastră. Relaxarea completă nu este eficientă în activitățile care necesită agerime și control. Avem nevoie de ea atunci când suntem în pericol, pentru că ne impulsionează să strigăm după ajutor, să fugim, și ne ascundem sau să luptăm din răsputeri. Ne ajuta când viața ne este pusă în pericol sau ne împiedica să acționăm imoral. Conștiința folosește anxietatea pentru a nu da de necaz – ne simțim vinovați dacă facem ceva greșit din punct de vedere moral. Anxietatea poate scăpa de sub control atunci când ne creează vinovăție și rușine, dacă nu este cazul.
În situațiile de pericol nu avem timp să cântărim lucrurile, iar anxietatea care apare ne poate scoate din încurcătură prin faptul că este mai rapidă decât gândirea, iar neliniștea care se instalează, ne avertizează că ceva este în neregulă, înainte de a procesa informația. Anxietatea sănătoasă apare rapid, își face datoria, apoi se retrage, lăsând gândirea și logica să preia controlul.
Însă, excesul de anxietate nu lasă partea rațională să se instaleze, și astfel își arată fața perspectiva nesănătoasă sau negativă a ei.
Prea multă anxietate ar spune despre noi că suntem mereu îngrijorați, iar prea puțină anxietate nu ne ajută să ducem nimic la bun sfârșit sau să ne luăm precauțiile de care am avea nevoie pentru a fi în siguranță. Anxietatea în exces nu ne omoară, dar ne face nefericiți, iar când ajunge la un nivel prea ridicat, suferința poate fi intensă.
Vorbim despre stres când anxietatea este prelungită, iar despre temeri și obsesii atunci când apar tipare de gânduri anxioase. Obiceiurile nevrotice și compulsiile sunt comportamente anxioase, iar frica și groaza sugerează că anxietatea noastră a ajuns la extrem.
Anxietatea nesănătoasă se manifestă prin frământare excesivă sau evitare, provoacă suferințe de la ușoare la severe, de la ocazional până la aproape constant. Suferința dată de excesul acesteia poate avea multiple forme, exprimate în:
– senzațiile fizice (ritmul alert al inimii sau al respirației, tensiune musculară, dureri de stomac, transpirații, tremur, urinare frecventă, tulburări gastrointestinale etc.);
– gânduri, convingeri și îngrijorări excesive;
– reacții intense la schimbări de orice natură;
– ticuri diverse;
– stări care ne strică dispoziția: panica, teama, groaza, vigilența în exces etc.
– spaima de anumite lucruri reale sau imaginare;
– percepția deformată a realității exterioare, de cele mai multe ori ca fiind amenințătoare;
– tipare comportamentale precum: timiditate, atașament excesiv, indecizie, perfecționism, compulsie, control etc.;
– cereri și asigurări de liniștire etc.
Îngrijorarea și blocajele create de aceasta ne poate aduce nefericirea și ratarea diferitelor obiective sau lucruri propuse, limitându-ne activitatea care este perturbată de frământări și spaime. Suferința se poate manifesta prin dificultăți de limbaj și de relaționare, de logică sau memorie. Tensiunea acumulată creează neastâmpăr, nervozitate, iritabilitate, agitație, evitarea contactului vizual și a interacțiunii cu ceilalți, interpretarea greșită a indiciilor sociale. Anxietatea ne limitează activitățile, interacțiunile, aduce frământări și spaime, abilități sociale nedezvoltate, însingurare, lipsă de încredere și de succes social. De asemenea, pot apărea ritualuri sau acțiuni compulsive, care ne pun în dificultate.
Dacă trăiți partea nesănătoasă a anxietății căutați să o tratați pentru că ea nu dispare de la sine, ci în timp se agravează. Nu uitați că antonimul anxietății este certitudinea, încrederea și relaxarea.
psihoterapeut Anca-Elena Vințeanu
Cabinet de Psihologie Anca-Elena Vințeanu 